Blog

Care este varsta potrivita invatarii unei limbi straine

(sursa articol original: https://www.bbc.com/future/article/20181024-the-best-age-to-learn-a-foreign-language)

Este o dimineata aglomerata de toamna la Gradinita Spaniola, o gradinita cu predare bilingva din nordul Londrei. Parintii ii ajuta pe copii sa-si scoata jachetele si castile de protectie pentru mersul pe bicicleta. Profesorii intampina copiii cu o mangaiere si un zglobiu “Buenos dias!”/”Buna dimineata!” La locul de joaca, o fetita cere ca parul sa-i fie strans intr-o “coleta” (termen din spaniola care defineste “o coada de porc”) apoi rostogoleste o minge si striga “Catch!”/”Prinde!” in limba engleza.

“La aceasta varsta, copiii nu invata o limba, ci o dobandesc”, mentioneaza Carmen Rampersad, directorul gradinitei. Aceasta afirmatie pare sa rezume efortul de invidiat pe care-l depun micii poligloti din jurul ei. Pentru multi dintre copii, spaniola este a treia sau chiar a patra limba. Limbile lor materne includ ebraica, olandeza, croata, coreana. Daca vei compara acest lucru cu stradania unei persoane adulte care ia cursuri de limbi straine, vei fi tentat sa concluzionezi ca este mai bine sa incepi studiul din copilarie. Insa stiinta ofera o viziune mult mai complexa a modului in care evolueaza relatia noastra cu limbile straine, de-a lungul vietii, oferind incurajari realiste celor care se apuca mai tarziu de studiu.

Vorbind in linii mari, diferite etape ale vietii ne ofera diverse avantaje in invatarea limbilor straine. Ca bebelusi, avem o ureche mai buna pentru diferite sunete; copii fiind, putem prelua accente native cu o viteza uimitoare. Ca adulti, ne focusam mai bine, suntem mai atenti, avem alte abilitati dezvoltate, cum ar fi alfabetizarea care ne permite sa ne extindem continuu vocabularul, mai ales in limba materna. Dincolo de factorul “varsta”, sunt alte lucruri care pot influenta cate limbi vorbim si cat de bine, printre acestea numarandu-se circumstantele sociale, mdetodele de predare, si chiar dragostea si prietenia.

“Nu totul merge in jos, pe masura ce varsta creste”, spune Antonella Sorace, profesor de lingvistica si director al Bilingualism Matters Center la Universitatea din Edinburg. Ea ofera exemplul a ceea ce este cunoscut sub numele de “invatare explicita”: studierea unei limbi intr-o clasa cu ajutorul unui profesor care explica regulile. “Copiii de varsta mica nu stau foarte in ceea ce priveste invatarea explicita, deoarece ei nu au controlul cognitiv si capacitati dezvoltate de atentie si memorare”, continua Sorace. “Adultii sunt mult mai buni la asta. Asadar, iata un lucru care poate fi imbunatatit odata cu inaintarea in varsta”.

Un studiu realizat de cercetatori din Israel a constatat, de exemplu, ca adultii au fost mai buni in a intelege o regula a limbajului artificial si sa o aplice cuvintelor noi in cadrul unei intalniri de laborator. Oamenii de stiinta au comparat trei grupuri distincte: cel al copiilor in varsta de 8 ani respectiv 12 ani si cel al tinerilor adulti. Adultii au obtinut un scor mai mare decat ambele grupuri formate din copiii de varsta mai mica, in vreme ce copiii de 12 ani s-au descurcat mai bine decat cei de 8. Un alt studiu pe termen lung, la care au luat parte aproximativ 2000 de cursanti bilingvi (engleza – catalana/spaniola) a demonstrat ca noua limba a fost mai repede asimilata de catre cursantii de varste mai mari.

Cercetatorii din Israel au sugerat ca participantii lor mai in varsta ar fi putut beneficia de abilitati care vin odata cu maturitatea – cum ar fi strategiile mai avansate de rezolvare a problemelor, dar si o experienta lingvistica mai mare. Cu alte cuvinte, cursantii mai in varsta tind sa stie deja destul de multe despre ei insisi si despre lume si pot folosi aceste cunostinte pentru a procesa informatii noi.

Copiii de varsta mica exceleza la invatarea implicita: ascultarea vorbitorilor nativi si imitarea lor. Insa acest tip de invatare necesita mai mult timp petrecut in compania vorbitorilor nativi. In 2016, Bilingualism Matters Center a pregatit un raport intern pentru Guvernul Scotian, despre lectiile de mandarina din clasele primare. Au descoperit ca o ora de predare pe saptamana nu a insemnat o diferenta semnificativa pentru copiii de cinci ani. Dar chiar si o jumatate de ora suplimentara si prezenta unui vorbitor nativ, i-au ajutat pe copii sa inteleaga elemente de mandarina care sunt mai dificile pentru adulti, cum ar fi tonurile.

Ca bebelusi, putem auzi toate cele 600 de consoane si 200 de vocale existente in toate limbile lumii. In primul nostru an, creierul incepe sa se “specializeze”, acordandu-se la sunetele pe care le auzim cel mai frecvent. Sugarii ganguresc deja in limba lor materna. Chiar si nou-nascutii plang cu… accent, imitand discursurile auzite pe vreme cand erau in pantecele mamei. Aceasta specializare inseamna, de asemenea, eliminarea abilitatilor de care nu avem nevoie. Copiii japonezi pot distinge cu usurinta intre sunetele “l” si “r”. Adultii japonezi tind sa gaseasca acest lucru mai dificil.

“Nu exista nicio indoiala”, spune Sorace, “ca primii ani sunt cruciali pentru descoperirea si insusirea propriei limbi. Studii realizate avand ca subiecti copii abandonati sau care traiesc izolati arata ca, daca nu invatam sa vorbim cat mai devreme, mai tarziu, nu putem compensa cu usurinta acest lucru”.

Surpriza este ca altfel stau lucrurile cu invatarea limbilor straine. “Este important de inteles ca varsta co-variaza cu multe alte lucruri”, spune Danijela Trenkic, psihilingvist la Universitatea din York. “Viata copiilor este complet diferita de cea a adultilor. Asadar, atunci cand comparam abilitatile lingvistice ale copiilor si adultilor nu ne comportam ca si cum ar fi similare.” Ea ofera exemplul unei familii care se muta intr-o tara noua. De obicei, copiii vor invata limba mult mai repede decat parintii lor. Dar asta se poate datora faptului ca o aud constant la scoala, in timp ce parintii ar putea incerca sa o invete singuri. De asemenea, copiii pot simti mai multa presiune, deoarece stapanirea limbii este cruciala pentru supravietuirea lor sociala: ii ajuta sa fie acceptati de cei din jur, sa se integreze si adapteze, sa-si faca prieteni, etc.

“Legatura emotionala este ceea ce te face mai bun la invatarea limbilor straine” (Danijela Trenkic)

Bineinteles, adultii pot crea si ei acea legatura emotionala si nu doar cu ajutorul dragostei sau prieteniei cu un vorbitor nativ. In urma unui studiu din 2013 avand in centru adulti britanici inscrisi la un curs de italiana (nivel incepatori) s-a constatat ca cei care au continuat cursul au fost cei care au creat legaturi cu ceilalti elevi si cu profesorul.

“Daca gasesti oameni cu aceleasi idei ca ale tale, cu aceleasi obiective, este mai probabi sa continui cu studiul unei limbi straine si sa-ti doresti sa o aprofundezi”, spune Trenkic. “Si asta este cu adevarat cheia. Trebuie sa petreci ani invatand-o. Cu exceptia cazului in care exista o motivatie sociala pentru aceasta, este foarte greu de sustinut studiul unei limbi straine.”

Potrivit unui studiu realizat la inceputul anului 2018, bazat pe un test online sustinut de aproximativ 670.000 persoane, pentru a obtine cunostinte de gramatica limbii engleze cat mai aproape de cele ale unui nativ, cel mai bine este sa incepi in jurul varstei de 10 ani. Cu toate acestea, acelasi studiu a aratat ca, in mod continuu, ne putem imbunatati vocabularul, atat intr-o limba straina, cat si in limba materna. Se pare ca pana la o varsta mijlocie continuam sa invatam cel putin un cuvant nou pe zi in limba materna.

Trenkic subliniaza ca studiul respectiv a analizat ceva extrem de specific, si anume capacitatea de a trece drept vorbitor nativ, in ceea ce priveste acuratetea gramaticala.

“Oamenii se intreaba uneori, care este cel mai mare avantaj al limbilor straine? Oare voi castiga mai multi bani? Voi fi mai destept? Mai sanatos? De fapt, avantajul major al cunoasterii unei limbi straine este acela de a putea comunica cu mai multi oameni!” spune Trenkic.

Danijela Trenkic este originara din Serbia. Ea a devenit fluenta in limba engleza la varsta de numai 20 de ani, dupa ce s-a mutat in Marea Britanie. Marturiseste ca inca mai face greseli gramaticale, mai ales cand este obosita sau stresata. “Cu toate acestea – si asta e cel mai important! – pot face lucruri uimitoare in engleza. Ma pot bucura de cele mai cunoscute opere literare, pot gandi si scrie texte semnificative si coerente, de calitate, care pot fi publicate.” De fapt, testul online de care aminteam mai sus, o defineste drept vorbitor nativ de limba engleza.

La gradinita spaniola, unde profesorii canta “Cumpleanos feliz!” / “La multi ani!” si unde coltul cu carti cuprinde “The Gruffalo” in ebraica, chiar directorul – Carmen Ramperstad – se dovedeste a fi o persoana care a inceput tarziu studiul limbii engleze. Carmen a crescut in Romania si a stapanit cu adevarat limba engleza abia cand s-a mutat in strainatate, la varsta de 20 de ani. Copiii ei au asimilat limba spaniola la cresa/gradinita. Dar poate cel mai indraznet lingvist este sotul sau. Originar din Trinidad, a invatat limba romana de la familia sotiei sale, care locuieste in apropiere de granita cu Moldova. “Romana sa este excelenta”, marturiseste Carmen. “O vorbeste cu accent moldovenesc ceea ce e foarte amuzant.”