Tabara ARIELO - Tabara PRIETENIEI - editia 2019 / sat Pestera




La fel de bine i-am fi putut spune “Fabrica de amintiri” sau “Zile si nopti de poveste”. Am numit-o “Tabara prieteniei” pentru ca noi credem in acest sentiment. In jurul prieteniei s-au creat legaturi unice si emotionante, s-au scris si s-au rostit povesti captivante, s-au aflat si invatat lucruri noi si interesante. Chiar daca cele sase zile de tabara au trecut, momentele petrecute impreuna ne vor ramane mereu in suflet.

Stai pe loc, timpule!

In satul dintre munti totul, dar absolut totul, se intampla la alt nivel. Aici, timpul si-a dat mana cu natura si se dau impreuna in caruselul ametitor al peisajului pe care nu te mai saturi sa-l savurezi cu privirea.

Mai inainte de a ajunge sus, in satul Pestera, soseaua coteste brusc la dreapta, din Moieciu de Jos. Parca nimic nu te pregateste pentru ceea ce urmeaza. Drumul serpuind in sus - pana la gazdele noastre dragi de la Casa Boiereasca – este flancat de darurile divine pe care natura ni le-a pregatit. Exact, de peisaje, pe care cum altfel sa le numim decat “daruri divine”, la cat de fascinante si ireale sunt? Cu nasucurile lipite de geamurile autocarului, copiii admira intrarea in Pestera sau satul dintre munti sau dintre nori, cum i se mai spune. Ici-colo, mai scapa cate un woooow sincer.

Am ajuns. Pensiunea, locul in care vom petrece sase zile de neuitat, ni se dezvaluie prietenoasa si gata sa ne primeasca rasetele zgomotoase si glasurile vesele. De la locul de joaca, cum privesti inspre dreapta, poti zari maretul Crai. Cand privirile ti se muta in stanga, Bucegii ti se releva, impresionanti, sculptati de mainile nevazute ale timpului. Norii, cand albi si pufosi, cand gri si amenintatori, se alearga printre crestele care inca mai pastreaza, din loc in loc, urme de zapada neintinata. Jos, in vale, viata se desfasoara domol, acompaniata de galceava animalelor din curtile razlete, de ciripit vesel si latratul prelung al cainelui de la una dintre stanele din zona. Miroase a fan proaspat cosit, iar vantisorul ce s-a pornit aduce mireasma pamantului reavan si a primilor stropi pe ploaie de vara care ne intampina la sosire.

Stai pe loc, Timpule, si lasa-ne sa-ti furam, cu privirea,

o parte din natura peste care domnesti, sa ne hranim amintirea,

sa o pastram cu noi pret de un an, pana cand aici vom reveni,

si cu tine, si cu ea, din nou, impreuna, vom fi!

 

Teatru, caligrafie, povesti in pijamale, Lucky Nose, programare pe hartie, educatie financiara, jocuri in aer liber, drumetie, party… dar sa le luam pe rand.

 

PRIETENÍE, prietenii, s. f. Sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de atașament reciproc care leagă două persoane; legătură care se stabilește între persoane, pe baza acestor sentimente; amiciție, prieteșug. ♦ Atitudine plină de bunăvoință, prietenoasă față de cineva.

Pentru ca in DEX prietenia este definita atat de frumos, ne-am gandit sa pastram valorile pe care acest sentiment le promoveaza si sa le adaptam la viata din tabara. Nu am facut singuri acest lucru, a fost o munca de echipa, caci prietenia este si despre lucrul in echipa, nu-i asa? Si cand spun echipa, nu ma refer doar la traineri, ci le adaug si pe  minunatele gazde de la Casa Boiereasca, ii adaug pe cei 30 de copii deosebiti care ne-au insotit in tabara, adaug timpul, natura si muntele. Fara ei, magia nu s-ar fi produs! Cu ei alaturi, nici nu a fost nevoie de “Hocus-Pocus”! 

De ce teatru? Si de ce teatru in limba engleza?

Simplu: pentru ca teatrul e despre povesti, teatrul e actiune si mister, e lucru individual si lucru in echipa in egala masura. Pentru ca teatrul in limba engleza este un maaaare plus in dezvoltarea abilitatilor de comunicare. Ghidati de Ileana, Zana noastra cea Buna si Delicata, prichindeii si prichindutele au gandit, creat si jucat piesa pana in cele mai mici detalii. Si-au realizat decorul, costumele, personajele, replicile si, mai presus de toate, s-au simtit bine facand toate acestea IMPREUNA.

De ce caligrafie?

Pentru ca scrisul cu tocul si penita, cerneala si hartia de caligrafie, comparatia dintre instrumentele vechi de scriere si cele moderne, sunt lucruri super interesante si inedite pentru copiii care s-au nascut in generatia “cu-tableta-in-fata“. Au fost fascinati de penite, de tot procedeul de scriere cu tocul si penita, dar si de caligrafia moderna, cand literele se nasc jucause, dintr-o combinatie de linii subtiri si ingrosate, pe alocuri semet “inflorite”.

De ce “povesti in pijamale” (neaparat rostite de Ileana)?

Pentru ca povestile raspandesc buna dispozitie, incita curiozitatea, provoaca dialogul si, de regula, vin cu o morala folositoare. De ce in pijamale? Pentru ca rostite la ceas de seara de blanda si minunata noastra Ileana, povestile vestesc un somn lin si odihnitor.

De ce Lucky Nosy (a.k.a. Nosy)?

Pentru ca prezenta unui caine folosit in lucrul cu copiii ii binedispune pe acestia din urma, le cultiva un acut simt al resposabilitatii, nu ii lasa nicio clipa sa isi piarda nici zambetele si nici curajul. Nosy, prin blandetea sa nativa, ii accepta pe toti cei care ii sunt in preajma si ii invata poate cea mai pretioasa lectie din cate exista: cea a iubirii neconditionate!  

De ce Programare pe Hartie?

Pentru ca avem o sumedenie de activitati creative, programarea pe hartie a venit ca un must have, ca un echilibru intre imaginatie si gandire logica. Aceasta activitate este de doua ori mai interesanta si provocatoare cu cat trebuie realizata in lipsa calculatorului. Dar numele i-a ramas neschimbat: programare.

De ce Educatie Financiara?

Pentru ca trebuie sa stim ce, de ce, cand, cum si cat punem in pusculita. Pentru ca avem nevoie de exercitii despre viitor, despre cum ne vedem peste x ani, despre ce ne dorim sa facem si cum este ok sa procedam pentru a obtine anumite lucruri. Probabil ca, in curand, Educatia Financiara va deveni o materie de baza in scoala. Pana atunci, noi o exersam si promovam in Tabara Arielo si, mai departe, ceea ce invatam transpunem in realitate.

De ce avem nevoie de cel putin o drumetie?

Pentru ca nu exista tabara la munte fara cel putin o drumetie. A te strecura pe ulitele satelor de munte sau a lua la pas potecile strajuite de verdeata sau de brazi inalti, asta inseamna sa cunosti, sa respiri natura, sa o cuprinzi cu privirea, dar si cu sufletul. Drumetia inseamna dezvaluire, imprietenire, disciplina atunci cand mergem in grup, respect pentru cei cu care ne insotim si pentru natura, deopotriva, curaj, armonie si buna dispozitie. Inseamna aer curat si, in final, pofta de mancare! Noi am fost in drumetie, la Pestera Liliecilor, si ne-a placut foarte mult. 

De ce “Detoxifiere-de-Telefon”?

Pentru ca Tabara Prieteniei promoveaza comunicarea face-to-face, interactiunea reala, nu pe cea virtuala. Sunt suficiente 30 de minute dimineata si tot atatea pe inserat pentru a comunica cu cei de acasa. In rest, ne simtim bine, suntem prezenti in tot ceea ce facem, fara a avea nevoie de telefon la purtator.

De ce sa mergem si anul ce vine in Tabara Prietenie?

Pentru ca la tot ceea ce ai citit mai sus li se vor adauga noi activitati si provocari. Pentru ca vrem sa le oferim celor care ne insotesc cel mai cu folos timp liber petrecut impreuna, intr-un cadru de basm, cu oameni care, pe primul loc pun interesul si binele prichindeilor de langa ei. Credem in puterea prieteniei, in inocenta, sinceritatea si curiozitatea copiilor, in echipa si echilibrul oferit de aceasta. Stim ca si in anii ce vor urma, muntele ne va primi in casa sufletului sau, invatandu-ne sa pretuim totul din jur, dar mai ales pe noi insine.

Asadar, notati-va in calendar:

14 – 19 iunie 2020 si 26 – 31 iulie 2020 ne reintalnim cu Tabara Arielo, Tabara Prieteniei. Aveti liber la inscriere, asa ca, rezervati-va din timp locul in gasca noastra vesela si prietenoasa!